Fuziunea si dezvoltarea exceptionalei infrastructuri broadband si a altor infrastructuri din Romania

Prioritatea noastra trebuie sa fie modul in care putem transforma viteza retelelor de internet broadband in avantaje semnificative in cadrul Indexului Economiei si Societatii Digitale, afirma Teofil Muresan, presedintele Consiliului de Administratie Electrogrup. El a discutat cu Jerry Cameron despre nevoia de consolidare existenta pe piata si despre impactul pe care partajarea infrastructurii l-ar putea avea asupra economiei.

Am discutat recent cu Matteo Patrone, Directorul pe Romania al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBRD), care ne-a zis ca una din provocarile Romaniei consta in decalajul de infrastructura, mai ales in sectorul transporturilor, care este in acelasi timp un factor care impiedica dezvoltarea economiei si o cauza a inegalitatii regionale. Ce parere aveti despre ritmul de dezvoltare a infrastructurii din tara din ultimele decenii?

La modul general, stadiul in care se afla infrastructura de la noi din tara in momentul de fata creeaza dezavantaje majore pentru companiile romanesti. Desi a fost imbunatatita constant in ultimii 20 de ani, inca exista discrepante intre infrastructura din tara noastra si standardele europene. Cea mai mare dintre ele se gaseste la partea de transport. Lasand la o parte infrastructura de telecomunicatii, toate celelalte tipuri de infrastructura, cum sunt cea de furnizare de energie electrica si de gaz, de canalizare, de transport si cea feroviara, necesita investitii de amploare.  

De-a lungul ultimilor 20 de ani s-au observat diferente importante intre dezvoltarea infrastructurii de telecomunicatii si a celei energetice. Operatorii telecom, care sunt reprezentati de multinationale, au ridicat o infrastructura de telecomunicatii pornind aproape de la zero. Operatorii de furnizare si distributie de energie electrica si de gaz, in schimb, au mostenit o infrastructura mai buna decat operatorii telecom, dar, din cauza inertiei, a lipsei de experienta si a protectiei politice, au lansat initiative investitionale intr-un mod ineficient si defectuos.

Pe de alta parte, investitiile in infrastructura ar putea deveni un promotor important pentru sustinerea ritmului accelerat de crestere al economiei. O economie bazata pe o infrastructura bine-dezvoltata aduce avantaje competitive majore; in aceasta situatie se afla companiile aflate in tarile vestice.

Daca ne intoarcem la infrastructura de telecomunicatii – Direct One, parte din grupul Electrogrup - detine si opereaza o retea fibra optica de peste 62.000 km. Compania a achizitionat recent Netcity, o firma care opereaza reteaua de fibra optica subterana din Bucuresti. Ce presupune aceasta consolidare pentru piata romaneasca?

Chiar daca consolidarea din cadrul sectorului telecom nu a fost demarata la scara larga, este pur si simplu un pas necesar, premergator indreptarii telecomunicatiilor catre partajarea acestei infrastructuri, asa cum am vazut in alte parti ale Europei si ale globului pamantesc.

Scopul nostru este sa diversificam baza noastra de active din cadrul infrastructurii de telecomunicatii, sustinand in acelasi timp cresterea sectorului telecom, dar si a economiei, ca pe un intreg. O crestere a nivelului de conectare a infrastructurii telecom va avea doar efecte pozitive pentru toate partile implicate. Va permite operatorilor de telecomunicatii sa se concentreze pe deservirea consumatorilor, reducand in acelasi timp costurile totale si investind mai mult in continut si in servicii aditionale. De asemenea, va asigura o infrastructura mai fiabila, reducand barierele existente pentru nou-venitii din sectorul telecom si, intr-un final, va asigura profituri sanatoase si sustenabile pentru actualii si viitorii investitori.

O infrastructura partajata are un impact favorabil asupra mediului inconjurator, prin reducerea spatiului ocupat de monopoluri. Direct One va continua procesul de consolidare, prin achizitionarea de retele de fibra optica, turnuri SEM si echipamente de telecomunicatii de la alti operatori telecom din Romania si din intreaga regiune. Infrastructura rezultata, care va fi optimizata din punct de vedere al costurilor, va fi oferita inapoi acelorasi operatori de telecomunicatii, ca infrastructura partajata.

Cand vine vorba de retelele de internet broadband, Romania se mandreste cu una din cele mai mari viteze din intreaga Europa. In acelasi timp, tara ocupa ultimul loc in Indexului Economiei si Societatii Digitale elaborat de Comisia Europeana. Cum explicati acest lucru?

Romania beneficiaza de o buna acoperire cu conexiuni broadband rapide in zonele urbane, ceea ce a favorizat existenta celei mai mari ponderi de abonamente la internet din Uniunea Europeana, in timp ce expansiunea retelelor broadband mobile accelereaza si ea. Cu toate acestea, Romania a ramas in urma in ceea ce priveste acoperirea retelelor broadband fixe si acoperirea broadband 4G; in medie, expansiunea retelelor broadband mobile a crescut considerabil, chiar daca intr-un ritm mai lent ca in UE.  

Consider ca prioritatea noastra trebuie sa fie modul in care putem transforma viteza retelelor de internet broadband in avantaje semnificative in cadrul Indexului Economiei si Societatii Digitale, iar acest proces a fost demarat deja. Exportul de servicii din Romania a crescut dramatic, pe baza serviciilor tech externalizate de multinationale catre micii jucatori IT din Romania, iar Cluj-Napoca este probabil un lider national in acest domeniu. In plus, pentru a creste rata de digitizare a economiei si nivelul de abilitati digitale, tara noastra a adoptat Strategia Nationala pentru Agenda Digitala pentru Romania 2020.  

Infrastructura bine-dezvoltata din tara noastra, mai ales in zonele urbane, este reflectata de doi indicatori, unde performanta Romaniei este remarcabila: numarul de abonamente la internet – Romania se afla pe cel de-al doilea loc, devansand media europeana cu aproape de doua ori mai multe abonamente -  si la pretul mediu/ venit pentru retelele broadband fixe – unde tara noastra se afla pe cea de-a zecea pozitie.

Lipsa acoperirii retelelor broadband fixe in zonele nedezvoltate este solutionata cu sprijinul Fondurile Structurale si de Investitii Europene. Se preconizeaza acoperirea a peste 600 de localitati in cea de-a doua faza a proiectului RO-NET, care asigura o infrastructura backhaul in administrare publica.

vn and continues to provide maintenance services there.

In order to export the expertise it gained during this big project, WESEE expanded to other countries, such as Germany and Belgium, where the company provides installation, commissioning and maintenance services for major wind parks.

When we look at Electrogrup’s operations w

Nova, o alta companie din cadrul grupului Electrogrup, e un brand relativ nou-infiintat, construit pe baza experientei companiilor care au fuzionat. De ce a fost aceasta consolidare necesara pe piata de furnizare a energiei electrice si a gazului?

De la fondarea sa, in urma cu 20 de ani, Electrogrup si companiile parte din grup au urmarit un principal factor diferentiator: implementarea conceptului inovator cross-sector. In prima faza, am dezvoltat concepte si proiecte aflate la punctul de intalnire dintre infrastructura de telecomunicatii si cea energetica: retele de fibra optica pe linii de inalta tensiune, antene de telecomunicatii pe stalpii de inalta tensiune, centre telecom in substatiile de transformare. Nova, in calitate de societate comerciala care opereaza infrastructura de furnizare a energiei electrice si a gazului, a reprezentat urmatorul pas in aplicarea conceptului cross-sector.

Se zice ca Romania are cel mai mare potential eolian din Europa continentala. Cum exploateaza WESEE acest potential?

As zice ca in zona Dobrogei, care gazduieste cel mai mare parc eolian onshore din Europa. Fiind un joint-venture intre SSC Wind GMBH si Electrogrup, WESEE a fost infiintat in timp ce acest parc urias era inca in faza de constructie, compania continuand sa furnizeze servicii de mentenanta acolo.

Pentru a externaliza expertiza dobandita in cadrul acestui proiect de anvergura, WESEE si-a extins raza de activitate si in alte tari, cum sunt Germania si Belgia, unde compania ofera servicii de instalare, punere in functiune si mentenanta pentru marile parcuri eoliene.

Daca ne indreptam privirea spre activitatea Electrogrup, observam trei arii principale: infrastructura energetica, cea de telecomunicatii si cea de constructii civile. Exista domenii noi de activitate inspre care ar vrea grupul sa se extinda?

Pe termen scurt si mediu, prioritatea noastra este consolidarea si cresterea nivelului de expertiza, dar si extinderea in alte tari si pe alte piete. Pe termen lung, totusi, ne concentram si pe investitiile in alte tipuri de infrastructura, cum sunt cea de canalizare si cea feroviara.

In afara de Romania, Electrogrup este activa pe piata din Germania, Rusia si Polonia. Cum va ajuta recentul pachet financiar Eximbank in aceasta strategie de expansiune?

Electrogrup a inceput procesul de extindere a serviciilor sale in Europa in 2013. Expertiza acumulata pe parcursul celor 20 de ani de activitate si numarul ridicat de proiecte complexe implementate cu succes ne-au ajutat sa intram pe pietele externe si sa ne consolidam pozitia, in acelasi timp.

Utilizarea de tehnologii similare in proiectele si investitiile din Romania si din alte tari, impreuna cu procesul de globalizare, au facilitat extinderea noastra pe alte piete. Unul din principalele aspecte in procesul investitional este finantarea extinderilor cu investitiile si capitalul de lucru necesar pentru astfel de proiecte de anvergura. Grupul nostru de companii este finantat atat de banci private, cat si de pachetul multiprodus Eximbank.

Compania a fost fondata in urma cu 20 de ani. Cum se va dezvolta Electrogrup in urmatoarea decada?

In urmatoarea decada, Electrogrup va creste prin intermediul tuturor celor trei linii de activitate: telecomunicatii, energie electrica si (mai ales) lucrari de constructii civile. In acelasi timp, ne dezvoltam si prin extinderea serviciilor in Europa, Orientul Mijlociu si Africa. Nu excludem proiectele de fuziune si de achizitie, daca gasim sinergiile potrivite.